» 
alemán árabe búlgaro checo chino coreano croata danés eslovaco esloveno español estonio farsi finlandés francés griego hebreo hindù húngaro indonesio inglés islandés italiano japonés letón lituano malgache neerlandés noruego polaco portugués rumano ruso serbio sueco tailandès turco vietnamita
alemán árabe búlgaro checo chino coreano croata danés eslovaco esloveno español estonio farsi finlandés francés griego hebreo hindù húngaro indonesio inglés islandés italiano japonés letón lituano malgache neerlandés noruego polaco portugués rumano ruso serbio sueco tailandès turco vietnamita

definición - Alexandru Sahia

definición de Alexandru Sahia (Wikipedia)

   Publicidad ▼

Wikipedia

Alexandru Sahia

                   
Alexandru Sahia
naștere: 9 octombrie 1908
deces: 12 august 1937
{{{punct-3}}} {{{descrie3}}}
{{{punct-4}}} {{{descrie4}}}
{{{punct-5}}} {{{descrie5}}}
{{{punct-6}}} {{{descrie6}}}
{{{punct-7}}} {{{descrie7}}}
{{{punct-8}}} {{{descrie8}}}
{{{punct-9}}} {{{descrie9}}}
{{{punct-11}}} {{{descrie11}}}
{{{punct-12}}} {{{descrie12}}}
{{{punct-13}}} {{{descrie3}}}
{{{punct-14}}} {{{descrie14}}}
{{{punct-15}}} {{{descrie15}}}

Alexandru Sahia (Alexandru Stănescu) (9 octombrie 1908, Mânăstirea, județul Călărași - 12 august 1937, București) a fost un publicist și scriitor român, de orientare socialist-comunistă, ales post-mortem membru al Academiei Republicii Populare Române în 1948.

Cuprins

  Viața

  Bustul lui Alexandru Sahia în Parcul Carol din București

După ce a absolvit clasele primare urmate în localitatea natală, Alexandru Stănescu a fost înscris în 1920 la Liceul Militar "Dimitrie Sturdza" din Craiova.

În 1926, elevul Alexandru Sahia a debutat literar cu schița "Sculptorul Boamba" publicată în revista "Șoimii", editată de Liceul Militar "Mihai Viteazul" din Târgu-Mureș, unde ere înscris sub numele de Alexandru G. Stănescu. La Șoimii, Sahia a semnat cu pseudonimul Al. Mânăstireanu, după numele satului său Mânăstirea din județul Ilfov. [1]

Inadaptat vieții cazone, în 1927 a părăsit Liceul Militar, iar în anul 1928 și-a dat bacalaureatul.

S-a înscris la Facultatea de drept din cadrul Universității București. Nu s-a putut adapta nici la viața universitară, astfel că în anul 1929 a intrat în viața monahală, devenind călugăr la Mănăstirea Cernica.

La mai puțin de un an de la intrarea la mănăstire s-a retras și din mănăstire.

Începând din 1931 și până în 1937 - anul decesului - Sahia a fost gazetar publicând în cunoscute ziare și reviste ale vremii: Rampa, Facla, Dimineața, Azi, Cuvântul liber, Adevărul și Era nouă.

În 1932 înființat chiar și două publicații efemere, Bluze albastre și Veac nou.

Scrie reportaje și, după o vizită în U.R.S.S în 1935, laudă realizările sovietice, fapt apreciat de sovietici, care au nevoie să prezinte o imagine pozitivă a Uniunii Sovietice în lumea occidentală. De la el ne rămâne opera "URSS azi", una din puținele cărți scrise de scriitori români despre URSS.

Cu un an înainte de deces, Sahia s-a înscris în Partidul Comunist Român (PCR). A murit la numai 29 de ani ca urmare a unei tuberculoze netratate.

În 1946, după preluarea puterii politice în România, PCR l-a transformat în erou al clasei muncitoare. Faptul că a murit de tuberculoză le-a permis biografilor oficiali să scrie că se trage din țărani săraci. De fapt era fiul unui țăran înstărit, ajuns chiar primar liberal în comuna sa.[2]

  Activitatea literară

În lucrarea sa URSS azi, scrisă în stilul unui jurnal de călătorii, scriitorul prezintă într-o lumină pozitivă realizările sovietice ca: metroul din Moscova, monumentele arhitectonice, viața de familie sănătoasă din lumea sovietică, nefiind deziluzionat și dezamăgit, ca Panait Istrati, după o vizită similară în Uniunea Sovietică.

Citate din Alexandru Sahia
Cele citite prin ziare și mai ales discuțiile avute cu prietenii din țară – asupra faptului că bolșevicii nu-ți arată decât ceea ce vor – m-au ținut treaz tot timpul și am refuzat ghidul sovietic, deși poate uneori mi-ar fi fost de folos
sau despre catedrala Sfântul Vasile, din timpul lui Ivan cel Groaznic: Îti face impresia unei fete bătrâne, pe care dansul lumii noi a prins-o la mijloc, într-un joc de care ea însă e străină cu totul.
În nuvelele sale Întoarcerea tatii din război, Pe cîmpia de sînge a Mărășeștilor, Uzina vie, Revolta din port Ploaia de iunie, Șomaj fără rasă, Execuția din primăvară, autorul condamnă războiul, descrie viața socială, lupta dintre clasele sociale, prezentând într-o lumină favorabilă mișcarea revoluționară.

  Opera

  • Scrieri alese, Editura Scrisul Românesc, 1988

  In memoriam

În localitatea Mânăstirea din Județul Călărași există Muzeul memorial Alexandru Sahia, unde se află documente ce evocă viața, activitatea și opera scriitorului, obiecte personale, manuscrise, fotografii. [3]

  Referiri la Alexandru Sahia

  • Emil Vasilescu: Alexandru Sahia, interpretat de... Editura Eminescu, București, 1977;[4]

  Note

  Legături externe

Alexandru Sahia la Internet Movie Database

   
               

 

todas las traducciones de Alexandru Sahia


Contenido de sensagent

  • definiciones
  • sinónimos
  • antónimos
  • enciclopedia

  • definiţie
  • sinonim

   Publicidad ▼

 

8536 visitantes en línea

computado en 0,032s

   Publicidad ▼