Publicitad R▼
⇨ definición de Armenia (Wikipedia)
Publicidad ▼
⇨ Ararat, Armenia • Armavir, Armenia • Armenia (dezambiguizare) • Armenia în Concursul Muzical Eurovision • Azerii din Armenia • Dzerjinski, Armenia • Lista oraşelor din Armenia • Martuni, Armenia • Prima Ligă (Armenia)
Armenia (n.)
Descripteurs EUROVOC (fr)[Thème]
Publicidad ▼
Wikipedia
Republica Armenia | ||||||
armeană Հայաստանի Հանրապետություն Format:Hy-Latn |
||||||
|
||||||
Imn național: armeană Մեր Հայրենիք (Armeană) Mer Hayrenik (transcriere) |
||||||
Capitală (și cel mai mare oraș) |
Erevan |
|||||
Limbi oficiale | Armenian[1] | |||||
---|---|---|---|---|---|---|
Grupuri etnice | 97.9% Armeni, 1.3% Yazidi, 0.5% Ruși, 0.3% alții.[2] |
|||||
Sistem politic | Republică prezidențială[3] | |||||
- | Președinte | Serzh Sargsyan | ||||
- | Prim-ministru | Tigran Sargsyan | ||||
- | Speaker | Hovik Abrahamyan | ||||
Formation and independence | ||||||
- | Traditional date | 11 August 2492 BC | ||||
- | Nairi | 1200 BC | ||||
- | Kingdom of Ararat | 840s BC | ||||
- | Orontid Dynasty | 560 BC | ||||
- | Kingdom of Armenia formed |
190 BC |
||||
- | Democratic Republic of Armenia established | 28 May 1918 |
||||
- | Independence from the Soviet Union Declared
Recognised Finalised |
August 23, 1990 September 21, 1991 December 21, 1991 |
||||
Suprafață | ||||||
- | Total | 29,743 km² (locul 141) | ||||
- | Apă (%) | 4.71[6] | ||||
Populație | ||||||
- | Estimare | 3.262.200 ▲[4][5] | ||||
- | Densitate | 108.4 loc/km² (locul 99) | ||||
PIB (PPC) | estimări | |||||
- | Total | 17.941 miliarde de $[7] | ||||
- | Pe cap de locuitor | 5.384$[7] | ||||
PIB (nominal) | estimări 2011 | |||||
- | Total | 10.106 miliarde de $[7] | ||||
- | Pe cap de locuitor | 3.032 $[7] | ||||
Gini (2006) | 37[8] (mediu) | |||||
IDU (2010) | ▲ 0.695[9] (ridicat) (locul 76) | |||||
Monedă | Dram (դր.) (AMD ) |
|||||
Prefix telefonic | +374 | |||||
Domeniu Internet |
.am | |||||
Fus orar | UTC | |||||
modifică |
Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud. Armenia este un membru a Consiliului Europei și Comunitatea Statelor Independente și care pe parcursul mai multor secole a fost un punct de trecere din occident spre orient. O fostă republică a Uniunii Sovietice, Armenia este un stat unitar, multipartit cu un vechi patrimoniului cultural și istoric. Regatul Armeniei a fost primul stat ce a adoptat creștinismul ca religie, în primii ani ai secolul IV (data tradițională este de 301). Republica moderna Armenia recunoaște misiunea exclusiv istorică a Bisericii Apostolice Armene ca o biserică națională, cu toate că Republica modernă Armeană a separat biserica de stat. Armenia este membră in mai mult de 40 de organizații internaționale, inclusiv al Organizației Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Banca Asiatică de Dezvoltare, Comunitatea Statelor Independente, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră, și a Francofoniei. Este membru al Alianței CSTO militare, și participă la Parteneriatul pentru Pace al NATO (PfP). În 2004, forțele sale s-au alăturat KFOR, forțe internaționale ale NATO în Kosovo. De asemenea, este membru observator al Comunității Economice Eurasia și nealiniate Mișcării. Țara este o democrație în curs de dezvoltare. Armenia este clasificată ca o țară cu o dezvoltare umana medie și 10,6% din populație trăiește sub pragul de sărăcie internațional de 1.25 dolari SUA pe zi.
Cuprins |
Numele original al țării în armeană era Hayq (pluralul pentru "armeni", ad literam), apoi Hayastan, sub influenta limbii persane, constind din numele vechi Haya/ Hayas plus sufixul persan '-ostan' (provincie). Conform explicatiei legendare, Haik ar fi fost strănepotul lui Noe și strămoșul poporului armean. Haiq a fost numită Armenia sau Armina de către statele ei vecine, începând cu Persia Ahemenidă, deoarece acesta era numele celui mai puternic trib din regiune ai cărui membri se numeau Armen între ei. Această denumire a fost posibil derivată de la Armenak sau Aram (strănepotul lui Haik și un alt conducător al poporului său).
În perioada preistorică, mai multe triburi au locuit pe teritoriul Armeniei moderne.
La jumătatea secolului I i.e.n. Armenia a devenit pentru scurtă durată un imperiu regional cu o cultură bogată, de orientare elenistica și care se întindea de la Marea Neagră la Marea Caspică și de la Caucazul Mare la Marea Mediterană. Se întampla in timpul domniei lui Tigranes cel Mare ce se intitula "rege al regilor" profitand de o slabire temporara a Regatului Parților pe care il înfrânge. Este la randul sau înfrânt de Roma, al carei rege clientelar va deveni, impreuna cu urmasii sai Artașizi.
Situația geografică strategică a Armeniei la răscruce de drumuri comerciale si continente a îndemnat la invazia teritoriului său de către diferite imperii: Asiria, perși, Macedonia, romani, iar mai târziu de către arabi, turci și mongoli.
În anul 301 d.Hr., Armenia a devenit primul stat care a adoptat Creștinismul ca religia sa de stat, doisprezece ani înainte de acordarea toleranței creștinilor Imperiului Roman de către Galerius, și 30-40 de ani înainte de botezul lui Constantin. Pe teritoriul Armeniei existau diverse comunități păgâne până la sosirea Creștinismului, însă ei au acceptat Creștinismul după un flux de misionari.
După ce Armenia a fost ocupată de către mai multe dinastii străine (iraniene, romane, arabe, mongole, etc), Armenia a fost grav slăbită. În secolul al 16-lea, Imperiul Otoman și Persia Safavidă și-au împărțit teritoriul Armeniei. Luptele dintre acesti beligeranti au dus și la scaderea numerica a populatiei băștinase armene al cărei loc a fost treptat luat de diverse populații de religie islamica.
În 1813 și 1828, Armenia modernă (care consta [necesită citare] din regiunele Erivan și Karabakh din Persia) a fost temporar încoroporată în Imperiul Rus. După scurta sa existență ca o republică independentă după Revoluția rusă, Armenia a fost anexată de către URSS. Între 1922 și 1936 ea a existat ca Repulbica Sovietică Socialistă Federală Transcaucaziană (împreună cu Georgia și Azerbaidjan), și din 1936 până în 1991 ca RSS Armeană.
În ultimii ani ai Imperiului Otoman (1915-1922), un număr mare de armeni din Anatolia au murit în Genocidul armean. Mulți au fost forțați să își părăsească casele și să pornească intr-un "marș al morții" prin deșerturile Siriei fără hrană, fiind escortați de soldați turci care au "închis ochii" la atacul diverselor triburi muntene din regiune. Alții au fost omorâți în propriile case sau înecați în Eufrat si Marea Neagră. Guvernul turc refuză si astăzi să recunoască clasificarea acelor masacre drept genocid cu toate că însuși termenul de genocid a fost introdus de polonezul de origine ebraica Raphael Lemkin plecând de la masacrele comise împotriva Asirienilor și Armenilor în prima jumătate a secolului XX. Autoritățile turce continuă negarea deceselor și investesc milioane de dolari anual pentru a susține această istorie alternativă, declarând că decesele au fost provocate de războiul civil împreună cu bolile și foametea, ambele părți suferind pierderi de vieți. Numărul de armeni omorâți este estimat la circa 1 500 000, iar aceste evenimente sunt comemorate anual pe 24 aprilie. Armenii împreună cu mai multe alte țări cer recunoașterea oficială a evenimentelor drept genocid, dar există deasemenea numeroase țări aflate sub presiunea directă a Turciei pentru a nu caracteriza masacrul armean ca genocid.
Armenia a fost antrenată într-un conflict prelungit cu Azerbaidjanul pentru regiunea Nagorno-Karabah, o regiune cu populație majoritar armeană si aparținind teritoriului Armeniei Mari pe care, Stalin a transformat-o într-o enclavă si a anexat-o Azerbaidjanului sovietic în speranța ca va obține sprijinul Turciei Kemaliste și al populației islamice in construirea socialismului in lume. Conflictul militar dintre Armenia și Azerbaidjan a început în 1988, iar luptele au luat amploare după ce ambele țări și-au declarat independența de Uniunea Sovietică în 1991. Până în mai 1994, când a intrat în vigoare un armistițiu, forțele armene au ocupat nu doar Nagorno-Karabah, ci și o centura de securitate formata din teritoriile inconjuratoare, ale Azerbaidjanului propriu-zis. Economiile ambelor țări au avut de suferit în absența unei soluții pașnice.
Pe 19 februarie 2008 au avut loc alegeri prezidențiale.
O serie de evenimente au tulburat această perioadă. Numeroase și ample proteste în masă, organizate de suporterii fostului președinte Levon Ter-Petrossian (16 octombrie 1991 - 3 februarie 1998) au militat împotriva unor presupuse fraude electorale. Procesele continuă mai multe zile la rând, soldându-se cu intervenția forțelor de ordine. Pe 2 martie 2008, președintele actual, Robert Kocharyan, declară stare de necesitate. Manifestanții sunt alungați cu forța. Pe 4 martie Ter-Petrossian a fost arestat[necesită citare].
Armenia este divizată în 11 provincii (marzer, singular - marz):
Podișul Armeniei reprezintă continuarea mai înaltă a Podișului Asiei Mici până aproape de Marea Caspică.
Limite: Spre sud-est se leagă strâns cu Podișul Iranului, extins la sud de Lacul Urmia și Masivul Sahend, iar la nord, prin Caucazul Mic, domină depresiunea intramontană Rion-Kura.
Trăsături fizico-geografice: poziția de tranziție între Asia Mica și Podișul Iranului - de unde accentuarea continentalismului climatic; predominarea podișurilor înalte și a masivelor vulcanice, care alternează cu depresiuni adânci, tectono-erozive; formarea unui adevărat "castel de ape", cu rezervoare naturale permanente (lacurile tectonice Van, Sevan și Urmia), din care diverg numeroase râuri (Kura, Arax, Tigru, Eufrat, etc.)
Clima: caracter continental, cu ierni lungi și reci, veri calde. Precipitațiile cad mai ales primăvara și vara și cresc dinspre interior (300-600mm) spre versanții exteriori (1000-1200mm). Variază de latipul subtropical la cel alpin din munți. Temperatura medie, în mijlocul verii, este de 25 °C. În mijlocul iernii, temperatura atinge, în medie, 0 °C.
Apele: cu mari variații și debite, sunt intens folosite pentru irigații în depresiuni și pentru producerea de energie electrică, iar marile lacuri tectonice pentru navigație și pescuit. Principalul râu al Armeniei este Arax, lungime totală de 1.070 km. Face granița cu Turcia pe cca. 130 km. Râurile Armeniei au un important potențial hidroenergetic, în mare parte valorificat. În zona montană apar numeroase lacuri, cel mai mare fiind Lacul Sevan. Are o suprafață de 1.416 km2, adâncimea maximă 98.7 m, fiind unul dintre cele mai adânci lacuri de altitudine din Asia si Europa(1.920 m).
Flora și fauna: Armenia este situată în Depresiunea Aral-Caspică. Țara are suprafețe nisipoase deșertice și podișuri joase acoperite de iarbă. Fauna este reprezentată de bizonul european, irbiși, gheparzi, zinc, aluminiu.
Resurse: mici depozite de aur, cupru, molibden, zinc, aluminiu.
Are o economie în curs de dezvoltare. A devenit o țară puternc industrializată datorită dezvoltării industriei hidroenergetice din timpul perioadei sovietice și se află într-un continuu proces de dezvoltare urbană. Agricultura are încă un rol important. Câderea URSS în 1991 a dus la căderea pieței sovietice, de care Armenia era dependentă. S-a produs o orientare către sectorul agricol la scară mică, în opoziție cu marile complexe agroindustriale ale epocii sovietice. S-a trecut la privatizarea industriei. După 1995, s-a trecut la aplicarea unui program de reforme economice, bazat pe finanțare FMI, care a dus la o redresare a economiei.
Sectoare economice: -agricultură: 23.9%
-industrie: 32.8%
-servicii:43.3%
Armenii reprezintă cca 96% din populație, minoritățile principale sunt greci, Asirieni, kurzii, rușii, ucrainienii, . Limba oficială este armeana, o altă limbă vorbită este rusa. Religia cea mai răspândită este Creștinismul(confesiunea apostolică armeană și cea romano-catolică), iar cealaltă este Islamul.
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Armenia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):
Definiții din Wikționar
Manuale de la Wikimanuale
Citate de la Wikicitat
Texte sursă de la Wikisursă
Imagini și media de la Commons
Știri de la Wikiștiri
|
|
|
Contenido de sensagent
computado en 0,047s