Publicitad R▼
grâu (n.)
1.Plantă din familia gramineelor, cu tulpina înaltă, puternică şi groasă, cu frunzele lungi şi ascuţite la vârf şi cu inflorescenţa cu spic sau cu panicul, cultivată ca plantă alimentară, industrială şi furajeră
2.sămânţa grâului, folosită de obicei sub formă de făină
3.) Pulbere obţinută prin măcinarea boabelor de porumb, folosită în alimentaţie
4.fructe nezemoase asemănătoare seminţelor produse de un anumit tip de cereale (pir, orz, secară, porumb indian)
Publicidad ▼
⇨ definición de Grâu (Wikipedia)
Publicidad ▼
Ver también
⇨ *din grâu • biscuite din făină de grâu • biscuite din făină de grâu/de orz • de/din grâu • grâu de vară • grâu măcinat
grâu (n.)
plante antidiarrhéique (fr)[ClasseParExt.]
wheat; grain; corn (en)[ClasseHyper.]
nourriture liée au judaïsme (fr)[ClasseParExt.]
(yellow) (en)[Caract.]
cereală - cereală, cereale, de cereale)[Hyper.]
genus Triticum, Triticum (en)[membre]
grâu (n.)
cereal (en)[Classe]
graine alimentaire (fr)[ClasseParExt.]
nourriture d'élevage des oiseaux (fr)[ClasseParExt.]
(farina; wheat flour; meal; wheatmeal) (en)[termes liés]
(wheat; grain; corn) (en)[termes liés]
grâu (n.)
cereală, cereale, de cereale)[Hyper.]
porumb[Desc]
grâu (n.)
boabă, sămânţă[Hyper.]
Wikipedia
Grâu | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Clasificare științifică | |||||||||||||
|
|||||||||||||
Specii | |||||||||||||
T. aestivum |
|||||||||||||
Grâu este un termen generic care desemnează mai multe cereale aparținând genului Triticum. Acestea sunt plante anuale din familia gramineelor (Poaceae), cultivate în aproape întreaga lume. Grâul este a doua cultură mondială ca mărime după porumb, a treia fiind orezul. În Europa Occidentală și în Orientul Mijlociu, grâul și derivatele sale fac parte din alimentația curentă.
Cuprins |
Grâul este originar din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost descoperite în Siria, Iordania, Turcia, Armenia și Irak. Acum aproximativ 9000 de ani, o specie de grâu sălbatică (einkorn, Triticum boeoticum) a fost recoltată și apoi cultivată de către locuitorii acelor meleaguri, fapt confirmat de dovezile arheologice ale agriculturii sedentare din zonă. Aproximativ 1000 de ani mai târziu, o mutație a survenit în cadrul altei specii de grâu, numită emmer (Triticum dicoccoides), rezultând o plantă cu boabele mai mari, care nu se mai puteau împrăștia în bătaia vântului. Deși această plantă nu s-ar fi putut reproduce în sălbăticie, oferea mai multă hrană pentru oameni și astfel a întrecut celelalte specii, devenind primul strămoș al varietăților moderne de grâu.
La începuturi, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul se impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâine, griș, paste făinoase, produse de patiserie, biscuiți, etc.
Cultura grâului nu este la fel de dificilă precum cea a orezului, câmpurile cultivate nu necesită o amenajare specială sau lucrări laborioase de întreținere. Între semănat și recoltă, muncile câmpului sunt relativ reduse. Odată cules, spre deosebire de orez, grâul nu trebuie supus unor operații speciale (decorticare).
Genetica grâului este mai complicată decât genetica animalelor domestice, deoarece grâul este capabil de poliploidie, adică noile specii pot avea mai multe seturi de cromozomi decât specia originară (două seturi, organism diploid). Diversele varietăți de grâu actuale diferă atât prin genom cât și prin numărul de cromozomi. Grâul Einkorn este diploid (are două seturi de cromozomi) și poate fi considerat strămoșul tuturor speciilor actuale. Grâul Einkorn hibridizat cu o altă plantă ierboasă sălbatică diploidă (Triticum speltoides, Triticum tripsacoides sau Triticum searsii) a generat varietățile tetraploide (cu patru seturi de cromozomi) Emmer și Durum. La rândul lor, aceste specii au fost hibridizate cu altă specie sălbatică, Triticum tauschiii, rezultatul fiind varietățile hexaploide: Spelt și grâul comun.
Există multe sisteme de clasificare taxonomică a speciilor de grâu. Acestea se împart după sezonul de creștere (grâu de iarnă sau de vară) și după conținutul de gluten. Grâul de iarnă este însămânțat toamna, fiind îndeosebi cultivat în regiunile mediteraneene și cele temperate. Grâul de vară suportă cu greu temperaturile scăzute, ca urmare se însămânțează primăvara în țările cu ierni aspre. Aceste specii de grâu au permis Siberiei și Canadei să devină mari producători mondiali de grâu. Grâul dur (T. turgidum var. durum, vezi mai jos) are un conținut mare de gluten și este folosit la fabricarea pastelor alimentare. Este cultivat mai ales în zonele calde și uscate (sudul Europei - Italia, sudul Franței). Grâul comun (Triticum aestivum), de departe cel mai important, este cultivat la latitudini mai ridicate (Canada, Ucraina) și este principala sursă de făină de panificație, folosită la coacerea pâinii.
Specii de grâu:
În anul 2004, producția globală de grâu a însumat 627 milioane de tone. Principalele țări cultivatoare au fost:
În 1997, consumul mondial mediu de grâu pe cap de locuitor a fost de 101 kg.
|
Contenido de sensagent
computado en 0,031s