Publicitad R▼
bunătate (n.)
1.faptul de a împărtăşi sentimentele altora
2.însuşirea de a avea tact, de a fi omenos şi înţelegător
3.(La pl.) Mâncare sau băutură (foarte) bună
bunătate
1.Însuşirea de a fi bun, înclinarea de a face bine
Publicidad ▼
bunătate
bunătate (n.)
amabilitate, bunăvoinţă, caracter plăcut, compasiune, delicatesă, înţelegere, milă, simpatie, zaharicale
Ver también
bunătate (n.)
↗ amabil ≠ antipatic, dezagreabil, neplăcut, nesuferit, respingător
Publicidad ▼
bunătate
bunătate (n.)
armonie[Classe]
afecţiune; afecţiune (pentru)[Classe]
bunătate (n.)
bunătate; bunăvoinţă[ClasseHyper.]
blândeţe, bunătate - caracter, reputaţie[Hyper.]
amabil[Propriété~]
binevoitor - unkind (en)[Dérivé]
antipatic, dezagreabil, neplăcut, nesuferit, respingător[Ant.]
bunătate (n.)
bomboană[Classe]
alimentaţie, nutriment, nutriţie[Hyper.]
dărui, ospăta, trata - dainty (en)[Dérivé]
Contenido de sensagent
computado en 0,031s