Publicitad D▼
voie (n.)
1.Funcţie psihică caracterizată prin orientarea conştientă a omului spre realizarea unor scopuri şi prin efortul depus pentru atingerea lor
2.Învoire, aprobare (cerută de cineva sau acordată cuiva) de a face ceva
3.Permisiune pentru a face ceva
4.Bună dispoziţie, voie bună, veselie
Publicidad ▼
voie (n.)
aruncare, chef, dispoziţie, dorinţă, îndepărtare, îngăduinţă, permisiune, poftă, toană, voinţă, vrere
Ver también
Publicidad ▼
⇨ a avea voie să • a se oferi de bună voie • de bună voie • de bunăvoie • de voie • fără voie • nevoie de • voie bună
voie (n.)
volition; will (en)[ClasseHyper.]
disposition à vouloir et à agir (fr)[ClasseHyper.]
factotum (en)[Domaine]
IntentionalProcess (en)[Domaine]
abilitate, facultate, talent[Hyper.]
a vrea - voliţional, volitiv[Dérivé]
voie (n.)
îngăduinţă, permisiune, voie[Hyper.]
voie (n.)
genius; aptitude; ability; talent (en)[Classe]
caractère de l'individu (fr)[Classe...]
factotum (en)[Domaine]
Removing (en)[Domaine]
Contenido de sensagent
computado en 0,047s